EXCLUSIV Adi Hădean: „Nu există o mâncare națională cu un nume, să zici, băi, fasolea cu cârnați este mâncarea națională, pentru că nu este așa”

De 1 decembrie, pe lângă parada militară și declarațiile patriotice, unul dintre subiectele principale este mâncarea. Majoritatea românilor aleg pentru Ziua Națională bucate tradiționale, cum ar fi sarmalele tocănița sau fasolea cu ciolan, costiță ori cârnați, despre care unii spun că ar fi „mâncarea noastră tradițională”. Digi24.ro a vorbit cu chef Adrian Hădean, unul dintre cei mai cunoscuți bucătari și bloggeri culinari din România, despre mâncarea tradițională a românilor și ce putem mânca bun de 1 decembrie și în sezonul de iarnă.

Nu există o mâncare națională cu un nume, să zici, băi, fasolea cu cârnați este mâncarea națională, pentru că nu este așa. Bucătăria românească este o bucătărie suficient de vastă și care a tot adunat mâncare în trânsa în ultimele secole, așa că e destul de complicat să numești o mâncare drept mâncarea națională.

Mâncarea națională este aia pe care o mâncăm noi, zi de zi, sau în zilele de sărbătoare. Adică mâncarea pe care o știm cu toții de la mama, de la bunica și așa mai departe.

Deci nu ne putem identifica cu un fel de mâncare? 

Ar fi și păcat să ne identificăm cu un fel de mâncare, pentru că noi nu suntem un singur fel de mâncare. Noi suntem un popor care se tot construiește, cel puțin de două mii de ani încoace, într-un anume fel, iar în procesul ăsta de construcție națională intră, evident, și mâncarea, toată mâncarea care s-a mâncat aici, toată mâncarea pe care am adoptat-o și pe care am transformat-o în mâncare românească, până la urmă. 

Care este felul de mâncare care nu se găsește în altă parte și care este specific doar României?

Mă îndoiesc că există un astfel de fel de mâncare. Noi trebuie să ținem cont că facem parte dintr-un context. Adică România nu este o țară izolată de restul planetei. România este o țară care se află oarecum în mijlocul blocului estic european și care, din punct de vedere cultural, se află în balcani. Așa că sunt foarte puține lucruri și feluri de mâncare care se găsesc la noi și nu se găsesc în altă parte. Ceea ce ar putea fi la noi și nu găsim în Turcia sunt anumite mâncăruri din porc. Dar se găsesc alte mâncăruri asemănătoare, din ștevie, de exemplu. Nu am cum să văd bucătăria românească separată de bucătăria balcanică sau de bucătăria est-europeană.

Ce putem mânca bun de 1 decembrie și în sezonul de iarnă? 

În principiu, lucruri de sezon. Dacă te duci astăzi în piață sau la supermarket și vezi niște căpșuni mari și frumoase, ar trebui să fie la mintea cocoșului că, fiind luna decembrie, la noi nu se fac lucrurile astea. Iar dacă se fac, se fac undeva într-o seră și sunt crescute cu mult ajutor artificial, pentru că nu sunt în firea lucrurilor. 

Să mâncăm sănătos și gustos înseamnă să mâncăm lucruri care ies din pământul nostru într-un anume sezon sau produse pe care le cultivăm cu scopul de a le avea peste iarnă. Și aici mă refer la tot ceea ce se găsește zilele astea în piață: mere, pere, gutui de multe soiuri care se fac toamna și care se pot păstra bine peste iarnă, dovlecii, care se cultivă din octombrie până la sfârșitul lui martie, cartofi de mai multe soiuri, morcovi de mai multe soiuri, fasolea care e uscată și se cultivă în România în mai multe soiuri.

Avem ce să mâncăm. Eu nu mi-aș face griji că nu avem ce să mâncăm. Acum, sigur, că alegem să mâncăm mai mult de pe raft și din import, da, asta poate să fie o problemă. Dar, până la urmă, suntem liberi să alegem să mâncăm exact ceea ce dorim noi.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *