Când postura corpului influențează nivelul de stres

Furtunile hormonale interne sunt adesea cauzate de stres. Atunci când organismul îl detectează, o mică regiune de la baza creierului numit hipotalamus reacţionează prin stimularea acestor hormoni în organism, în mod deosebit adrenalina și cortizolul. Aceştia sunt hormonii responsabili de răspunsul organismului în faţa ameninţărilor sau presunilor externe – cunoscut sub numele de ,,fight or flight”.

Modul de acţionare al adrenalinei este de a mări pulsul inimii si presiunea sângelui, furnizând astfel mai multă energie, iar în aceeaşi măsură, cortizolul, aşa-zisul hormon al stresului, asigură un surplus temporar de energie folosind rezervele de glucoză din sânge.

Aparent, un anumit nivel de stres în organism este normal şi chiar necesar supravieţuirii în momente de urgenţă şi nu numai. De exemplu, stresul este unul dintre mecanismele care te ajută dimineaţa să te ridici din pat şi te ţine motivat pe parcusul întregii zile. Însă, problemele apar atunci când organismul experimentează un nivel prea ridicat sau prea scăzut de stres.

Desigur, în societatea de astăzi unde presiunile exterioare sunt din ce în ce mai frecvente și mai intense, repetatul dicton ,,sunt foarte stresat/ă!” pare să indice faptul că cei mai mulţi dintre noi au de-a face cu un nivel ridicat de stres, având efecte negative asupra întregii sănătăţi. Rămâne de văzut, însă, dacă acest fenomen este unul cu adevărat autentic, sau poate un alt trend al zilelor noastre adoptat doar pentru a demonstra „importanţa” activităţilor zilnice.

Adevărat sau fals?

În Marea Britanie, statisticile arată că, în medie, 92.4% dintre cei intervievaţi se simt stresaţi pe tot parcusul orelor de muncă, sau cel puţin o parte din timpul petrecut lucrând. În acelaşi timp, 76.7% arată un nivel ridicat de stres chiar înainte de începerea zilei de lucru. În mod nesuprinzător, londonezii sunt cei mai stresaţi de naveta la locul de muncă, în timp ce 33.7% spun că frecventa creştere a volumului de responsabilităţi la lucru reprezintă o cauză semnificativă a stresului.

În condiţiile în care, în medie, din 24 de ore, o treime din acest timp este petrecut la locul de muncă, avem motive numeroase să credem că majoritatea oamenilor vor transporta toată această încărcătură şi în vieţile personale. Studiile continuă să arate că numai 26.7% dintre muncitori iau o pauză sau folosesc alte metode de eliberare a stresului.

Metode alternative de combatere şi reducere a stresului

Printre numeroasele modalităţi care ne stau la dispoziţie se regăseşte metoda ajustării sau schimbării poziţiei corporale. Aparent pare a fi o sugestie banală, însă cu siguranţă una foarte la îndemână.

Studiile ne atrag atenţia că o postură corporală corectă – bărbie ridicată, spatele drept având abdomenul încordat – va avea un impact direct asupra reglării hormonale şi, implicit, asupra stării de bine. În 2010, psihologul Amy Cuddy a descoperit cum anumite poziţii ale corpului, precum aşa numitele „power poses”, influenţeză creşterea nivelului de testosteron şi reducerea cortizolului. Participanţii care au încercat aceste „power poses” au mărturisit în urma experimentului că s-au simţit mult mai în control şi mai încrezători.

Pe de altă parte, Cuddy a observat că poziţiile corporale contrar opuse (mâinile încrucişate pe piept, aşezate pe picioare sau genunchi şi capul aplecat) favorizau creşterea cortizolului şi micşorarea testosteronului în sânge, provocând participanţilor o stare de disconfort. Se susține ideea că această tehnică este asemănătoare cu cea a mimării unui zâmbet care poate convinge creierul că totul este în regulă, provocând o stare de mai bine.

Sunt voci care dezaprobă aceste căutări efectuate de Cuddy, susţinând că aceste metode au cu adevărat un impact asupra dispoziţiei, însă doar pentru o scurtă durată de timp, neafectând substanţial reglările hormonale interne.

Cu toate acestea, nu putem nega faptul că o continuă postură necorespunzătoare a corpului nu va avea efecte nedorite asupra bunei funcţionări a organismului. Postura adecvată este din ce în ce mai neglijată de cei mai mulți dintre oameni. Acestă tendinţă este manifestată uneori prin neajustarea scaunelor la birou sau îndelungata folosire a dispozitivelor electronice care încurajează îndoirea gâtului.

Trist este că majoritatea situaţiilor sociale actuale favorizează şi chiar forţează acest fenomen: numeroasele job-uri care necesită o poziţie de şezut în faţa unui calculator timp îndelungat, înghesuiala din mijloacele de transport etc.

Aceste concluzii sunt îngrijorătoare în situaţia în care poziţia corporală este cea care determină cât de bine se va adapta organismul tuturor presiunilor externe. Câteva exemple ar fi puterea gravitaţiei asupra corpului, căratul altor greutăţi sau alte poziţii necorespunzătoare, precum și prelungirea exagerată a perioadei în care stăm jos.

Concluzie

Fie că este vorba de un „power pose” sau doar simpla combatere a sedentarismului printr-o scurtă plimbare, este cert că organismul este direct influenţat de modul în care corpul este tratat. Cu siguranţă că postura nu reprezintă singura soluţie pentru reducerea stresului şi a tensiunii din vieţile noastre. Însă, pentru că este un răspuns practic şi uşor de implementat, te invit să iei o pauză şi să îi permiţi corpului tău să se relaxeze, adoptând o postură corespunzătoare.

Share Button