Cât timp poți supraviețui fără să dormi?

S-au împlinit de curând 10 ani de la moartea controversată a lui Michael Jackson, superstarul care la 29 august ar fi împlinit 61 de ani. În timpul procesului care a urmat după decesul său neașteptat, un doctor declara în fața tribunalului din Los Angeles că în ultimele 60 de zile ale vieții, Michael Jackson nu mai avusese parte de un somn „adevărat”. Acea mărturie a stârnit atunci o serie de discuții și întrebări: cât poate să supraviețuiască un om fără să închidă ochii și dacă este important ce fel de somn are o persoană când doarme. 

Michael Jackson a făcut timp de două luni perfuzii cu propofol, un anestezic chirurgical, pentru a-și trata insomnia, în condițiile în care se pregătea pentru o serie de spectacole care să marcheze revenirea sa în viața artistică. Chiar dacă medicamentul îl făcea pe Michael să se simtă odihnit, de fapt îi oferea un somn superficial, a susținut dr. Charles Czeisler, specialist în somnologie de la Harvard. Propofolul suprimă somnul REM  (mișcarea rapidă a ochilor), fază a somnului în care se produc cele mai numeroase și cele mai intense vise. În timpul acestei faze a somnului, ochii se mișcă repede și activitatea neuronilor creierului este asemănătoare cu cea a stării de veghe, motiv pentru care se mai numește și somn paradoxal.

Dacă Michael Jackson n-ar fi murit din cauza supradozei de propofol, la 25 iunie 2009, lipsa somnului REM l-ar fi ucis oricum în cele din urmă, a susținut dr. Czeisler. „E ca și cum ai mânca niște pelete de celuloză. Stomacul ar fi plin, nu ți-ar mai fi foame, dar ar însemna zero calorii și nu ar rezolva niciuna dintre nevoile nutriționale ale organismului”, a explicat doctorul. 

Trebuie spus însă că părerile oamenilor de știință sunt împărțite în privința importanței somnului REM și există diverse teorii legate de nevoia și de folosul acestei faze a somnului.

Cât poate sta treaz un om?

În orice caz, la întrebarea cât poate rezista un om fără să doarmă, răspunsul e în Cartea Recordurilor: Randy Gardner este persoana care a rezistat, voluntar, cel mai mult fără să doarmă: 264 de ore (aproape 11 zile). Se întâmpla în 1964, când avea 17 ani și a făcut-o pentru un proiect științific școlar.

Nu se cunoaște până acum vreun caz de persoană care să fi murit exclusiv din cauza lipsei de somn. Interesant este că există, în schimb, expresia „mor de somn”.

În urmă cu câțiva ani, presa relata că un chinez de 26 de ani care a încercat să se uite la toate meciurile de la Campionatul European de fotbal a murit după ce a stat treaz timp de 11 zile. Numai că el consumase în timpul acesta alcool și fumase, deci nu se poate da vina exclusiv pe lipsa de somn.

Trebuie să spunem însă că experimentele privării de somn trebuie făcute numai în laborator, sub supraveghere. În anii 80, Universitatea Chicago a făcut experimente pe șoareci. Animalele erau trezite imediat ce ațipeau. Au murit în două săptămâni, dar unii cercetători au fost de părere că mai degrabă cauza a fost stresul și creșterea tensiunii – în momentul în care erau treziți – decât privarea propriu-zisă de somn. 

Ce se întâmplă cu organismul, în absența somnului?

Deși nu este clar cât poate supraviețui un om fără să doarmă, efectele lipsei somnului nu vor întârzia să se arate.

După numai trei sau patru nopți fără somn, pot apărea halucinațiile. Lipsa prelungită a somnului poate duce la:

– tulburări cognitive

– iritabilitate

– halucinații

– paranoia

– psihoză

Ce se întâmplă după 24 de ore de nesomn

Se întâmplă frecvent ca oamenii să stea 24 de ore fără să doarmă. Chiar dacă poate fi neplăcut, nu are un impact semnificativ asupra sănătății. Totuși, nopțile pierdute în șir pot avea unele efecte. Există studii care spun că ele se compară cu situația de a avea în sânge o concentrație de alcool de 0,1 la sută.

Posibile efecte: somnolență, iritabilitate, dificultate de a lua decizii, dificultăți de raționare, percepții schimbate, deficit de memorie, dificultăți de auz, coordonare defectuoasă mână-ochi, tensiune musculară, tremor, risc de accidente.

De obicei, aceste efecte ale unei stări de veghe de 24 de ore dispar după mai multe ore de somn. 

Ce se întâmplă după 36 de ore de nesomn

Deja în acest caz efectele asupra corpului sunt mult mai intense.

Ciclul somn-veghe ajută organismul să secrete anumiți hormoni, între care cortizol, insulină și hormonul de creștere. Prin urmare, o perioadă prelungită de privare de somn poate afecta anumite funcții ale organismului. 

Impactul va fi asupra: apetitului, metabolismului, temperaturii, dispoziției, nivelului de stres.

Posibile efecte: oboseală extremă, dezechilibru hormonal, motivare scăzută, decizii riscante, judecată neflexibilă, atenție diminuată, tulburări de vorbire (alegerea proastă a cuvintelor, intonație neadecvată).

Ce se întâmplă după 48 de ore de nesomn

După două zile fără somn, majoritatea oamenilor au dificultăți în a mai sta treji. Pot să aibă perioade de somn ușor (ațipeală) care poate dura până la 30 de secunde. În timpul acestor ațipeli, creierul este în starea pe care ar avea-o în timpul somnului. „Picotelile” se petrec involuntar, iar în momentul în care te trezești, te poți simți confuz sau dezorientat. 

Pe de altă parte, a sta treaz 48 de ore dezechilibrează sistemul imunitar. Activitatea celulelor imunitare scade.

Ce se întâmplă după 72 de ore de nesomn

După trei zile de nesomn, majoritatea oamenilor simt o nevoie copleșitoare de a dormi. Mulți nici măcar nu pot să reziste atât timp fără să doarmă. În orice caz, este afectată capacitatea de a mai gândi, în special dacă este vorba de funcții multitasking, de amintirea unor detalii sau de atenție. La acest nivel de privare de somn devine dificilă executarea fie și a unor sarcini simple. 

Și emoțional se simte efectul lipsei de somn. Oamenii sunt iritați, se enervează foarte ușor, pot avea stări depresive, anxietate sau chiar paranoia. În același timp, le este dificil să proceseze și emoțiile celor din jur. După 30 de ore de nesomn, oamenii au dificultăți în a recunoaște expresii faciale de furie sau de fericire, au arătat studiile. 

În plus, câteva zile de nesomn alterează în mod semnificativ funcțiile senzoriale. Pot apărea halucinații sau percepții false ale realității din jur. De pildă, vezi un semn și crezi că e o persoană. 

Ce efecte au mâncarea și apa?

Privarea de somn schimbă atât apetitul, cât și tipul de hrană pe care o dorești. Mai precis, apetitul crește și „pofta” se îndreaptă către alimente care îngrașă. Totuși, consumul de alimente hipercalorice duce în cele din urmă la sporirea oboselii. 

Mâncarea poate combate unele efecte ale privării de somn, dar numai într-o anumită măsură. Din moment ce corpul conservă energia, optați pentru alimente fără grăsime, dar bogate în proteine, cum ar fi nucile, brânzica de casă sau tofu. Evitați fripturile și cașcavalurile, pentru că ele vă vor da și mai multă somnolență. 

La rândul ei, deshidratarea poate intensifica efectele lipsei de somn și poate aduce stări de amețeală și dificultăți de concentrare. De aceea e bine să beți multă apă dacă nu puteți dormi sau aveți nevoie să stați treaz. 

Ce se întâmplă când deficiența de somn devine cronică?

Privarea (parțială) de somn devine cronică atunci când nu dormiți suficient pe o perioadă mai mare de timp. Nu e vorba de pierderea unei nopți, când și când, și nici de pierderea la rând a două nopți, ci pur și simplu de somn insuficient ca regulă. Se întâmplă cam în 35 la sută din cazuri la adulți. Este o situație mult mai gravă decât privarea ocazională de somn, care aduce riscuri pentru sănătate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, odată cu apariția unor complicații. 

Dacă nu dormiți suficient pentru o perioadă scurtă, să zicem o săptămână, efectele ar putea fi: anxietate, instabilitate emoțională, somnolență, amnezie, dificultăți de concentrare, dificultăți de a sta treaz, tulburări cognitive, eficiență scăzută la serviciu sau la școală, risc crescut de îmbolnăvire sau accidentare.

Pe termen lung, însă, somnul insuficient poate duce la funcționarea defectuoasă a sistemului imunitar și creșterea vulnerabilității în fața unor boli precum: tensiune, atac cerebral, obezitate, diabet de tip 2, afecțiuni psihice

De câte ore de somn are omul nevoie?

Răspunsul la această întrebare variază în funcție de vârstă, în primul rând. Nou-născuții și bebelușii au nevoie de mai mult somn, pe când adulții au nevoie de mai puține ore de somn. 

Astfel, nou-născuții au nevoie de 14-17 ore de somn, bebelușii de 12-16 ore, copiii puțin mai mari de 11-14 ore, copiii de vârstă preșcolară de 10-13 ore, școlarii 9-12 ore, adolescenții 8-10 ore, iar adulții 7-9 ore. 

Și genul poate fi un factor. Femeile au tendința să doarmă un pic ai mult decât bărbații, deși nu există o explicație clară pentru asta. 

Pe de altă parte, este foarte importantă și calitatea somnului.

În concluzie, nu este clar cât pot supraviețui oamenii fără să doarmă, dar este clar că simptomele extreme ale privării de somn apar după 36 de ore, iar cele mai importante sunt incapacitatea de a gândi, incapacitatea a lua decizii și tulburările de vorbire. A pierde o noapte o dată la două luni nu va avea efecte pe termen lung. Dar dacă se întâmplă des – intenționat sau nu – cereți sfatul unui medic. Vă poate da sfaturi să o faceți într-un mod care să vă afecteze cât mai puțin sănătatea.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *