UE începe să se prindă de provocările erei digitale: CE propune, în sfârşit, norme noi pentru platformele digitale dominante

Comisia Europeană (CE) a propus, pe 15 decembrie, o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană. Prin Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, UE încearcă să prindă din urmă America de Nord, Asia şi chiar Orientul Mijlociu, unde aceste provocări sunt deja monitorizate şi reglementate în favoarea statelor care-şi apără consumatorii şi drepturile lor fundamentale în faţa unor mari corporaţii digitale extrem de agresive şi decise să-şi împartă planeta pentru a controla fluxul de informaţie global şi pentru a obţine cât mai multe beneficii, dacă se poate netaxabile sau la nişte cotaţii apropiate de zero.

Cel mai important lucru în acest sens este decizia ca platformele ce ajung la o influenţă de peste 10% din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate în UE a avea un caracter sistemic.Pentru acestea se vor institui nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere. Noul organism de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, CE având competențe speciale în privinţa supravegherii platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.

Valorile europene se află în centrul ambelor propuneri
Noile norme vor proteja mai bine consumatorii și drepturile lor fundamentale online și sunt gândite să ducă la piețe digitale mai echitabile și mai deschise pentru toți. Un cadru de reglementare modern la nivelul Pieței Unice va stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea și va oferi utilizatorilor servicii online noi, mai bune și fiabile. Acesta va sprijini, de asemenea, extinderea platformelor mai mici, a IMM-urilor şi start-up-urilor, oferindu-le un acces facil la clienții de pe întreaga Piață Unică și reducând, în același timp, costurile de asigurare a conformității. În plus, noile norme vor interzice condițiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informație ai Pieței Unice. Cele două propuneri sunt elementele centrale în ceea ce privește ambiția Comisiei de a face din următorii ani deceniul digital al Europei.

„Cele două propuneri servesc unui singur scop: să ne asigurăm că, în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse și servicii online sigure și că întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa pot concura online în mod liber și echitabil, la fel ca și offline. Aceasta este o lume unică. Ar trebui să putem face cumpărături în condiții de siguranță și să avem încredere în știrile pe care le citim, deoarece ceea ce este ilegal offline este ilegal și online.”, susţine Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru “O Europă pregătită pentru era digitală”.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Numeroase platforme online au ajuns să joace un rol central în viața cetățenilor și a întreprinderilor noastre și chiar în societate și în ceea ce privește democrația în general. Prin propunerile de astăzi, organizăm spațiul nostru digital pentru următoarele decenii. Prin norme armonizate, obligații ex ante, o mai bună supraveghere, o aplicare rapidă a legii și sancțiuni disuasive, ne vom asigura că orice persoană care oferă și utilizează servicii digitale în Europa beneficiază de securitate, încredere, inovare și oportunități de afaceri.”

Marian Murguleț, secretar de stat și Chief Information Officer (CIO) al Guvernului României, a declarat pentru platforma digitală Euractiv: „Platformele online au în acest moment un impact categoric asupra cetățenilor, asupra economiei și a societății în ansamblu. Prin modul lor de construcție și anvergura de operare, aceste platforme au capacitatea de a influența opinia publică, comerțul și securitatea cetățenilor. […] Cu toții remarcăm, inclusiv în România, existența unui decalaj evident între avansul tehnologiei și situația reglementării în plan european (rămasă la nivelul anilor 2000). Digital Services Act își propune să abordeze decalajul menționat, prin actualizarea standardelor de transparență și responsabilitate a furnizorilor de conținut, aspect care va contribui la dezvoltarea unui spațiu digital mai sigur.”

Actul legislativ privind serviciile digitale
Peisajul serviciilor digitale este în prezent cu mult mai diferit față de cel de acum 20 de ani, când a fost adoptată Directiva privind comerțul electronic. Intermediarii online au devenit actori cruciali în transformarea digitală. Platformele online, în special, au generat beneficii importante pentru consumatori și pentru inovare, au facilitat comerțul transfrontalier în interiorul și în afara Uniunii și au deschis noi oportunități pentru o gamă largă de întreprinderi și comercianți europeni. În același timp, acestea pot fi utilizate ca mijloc de diseminare de conținut ilegal sau de vânzare online de bunuri sau de servicii ilegale. Unii actori foarte mari au apărut ca spații cvasi-publice pentru schimbul de informații și comerțul online. Acestea au dobândit un caracter sistemic și prezintă riscuri deosebite pentru drepturile utilizatorilor, fluxurile de informație și participarea publicului.

În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online. Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.

Care sunt noile obligaţii pentru serviciile digitale?
Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii:

  • norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
  • garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
  • noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
  • măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
  • noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
  • noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
  • un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Platformele care ajung la peste 10% din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere. Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în ceea ce privește supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.

Actul legislativ privind piețele digitale
Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică. Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme. Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Actul legislativ privind piețele digitale se bazează pe Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, pe Observatorul privind economia platformelor online (Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••) și pe vasta experiență a CE în privinţa asigurării respectării legislației în materie de concurență de către piețele online. În special, acesta stabilește norme armonizate care definesc și interzic aceste practici neloiale ale controlorilor fluxului de informație și oferă un mecanism de asigurare a respectării normelor bazat pe investigații de piață. Același mecanism va garanta că obligațiile prevăzute în regulament sunt actualizate în permanență în contextul unei evoluții constante a realității digitale.

Ce conţine Actul legislativ privind piețele digitale?

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Care sunt etapele următoare?
Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerile CE în cadrul procedurii legislative ordinare. În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană. Ce reprezintă aceste două acte în strategia UE? Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale reprezintă răspunsul european la procesul de reflecție profundă în care CE, statele membre ale UE și multe alte jurisdicții s-au angajat în ultimii ani pentru a înțelege efectele pe care digitalizarea – în special platformele online – le are asupra drepturilor fundamentale, asupra concurenței și, în general, asupra societăților și economiilor noastre.

CE susţine că a consultat o gamă largă de părți interesate în timpul pregătirii acestui pachet legislativ. În vara anului 2020, Comisia a consultat părțile interesate pentru a sprijini în continuare activitatea de analizare și colectare de date pentru delimitarea aspectelor specifice care ar putea necesita o intervenție la nivelul UE în contextul Actului legislativ privind serviciile digitale și al noului instrument în domeniul concurenței, care au servit drept bază pentru propunerea referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale. În urma consultărilor publice deschise în vederea pregătirii pachetului de acum, care s-au desfășurat în perioada iunie 2020 – septembrie 2020, s-au primit peste 3.000 de răspunsuri de la întregul spectru al economiei digitale și din întreaga lume. 

Documentaţie europeană
Pentru mai multe Informații în acest domeniu extrem de sofisticat şi generos în conţinut legislativ, vă invităm să consultaţi următoarele surse:

  1. Întrebări și răspunsuri referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale
  2. Întrebări și răspunsuri referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale
  3. Situația de fapt: Actul legislativ privind serviciile digitale
  4. Situația de fapt: Actul legislativ privind piețele digitale
  5. Rezultatele consultării publice referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale
  6. Rezultatele consultării publice privind un nou instrument în domeniul concurenței
  7. Site-ul web privind procedurile antitrust
  8. Planul de acțiune pentru democrația europeană
  9. Orientările politice ale președintei von der Leyen
  10. Broșura „Care este rolul platformelor online în viața de zi cu zi și în economie?” (How do online platforms shape our lives and businesses?)

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *